31 iulie 2008

Solidaritatea, sper, e mai mult decat o vorba


Ati vazut-o la televizor pe baba aia zbarcita pe care o carau jandarmii peste apa, pe umeri, ca pe o piesa de mobilier subreda... Pe fundal, acoperita in parte de capul ei cu ochi de un albastru sters si barbie tremuranda, se vedeau un petic dintr-un perete de chirpici naruit si un varf de gard itit din valuri.

Mai erau si copiii aia pe care parintii ii strangeau langa ei. In ochii pustanilor se putea citi ca apa Siretului a capatat, de acum, un alt inteles pentru ei. Nu mai e raul in care se zbenguiau in fundul gol, ci volbura care le-a naruit caminele si le-a aratat ca mama si tata sunt, si ei, uneori, neputinciosi.

Treceti cat puteti de repede peste imaginea tanarului care, din fata casei cu etaj, se plangea ca ajutorul de la stat, "doua bidoane cu apa minerala", e neinsemnat. Si peste povestile adevarate despre cei care au furat lopetile jandarmilor sau stateau cu mainile-n san in timp ce acestia munceau sa le salveze bunurile. Va propun sa lasam pentru mai tarziu si judecata autoritatilor care nu au intocmit hartile de risc sau comentariile asupra celor care au construit in zone inundabile ori nu si-au asigurat locuintele. Avem timp sa fim si aspri, si cinici si mai destepti decat altii.

E un moment potrivit, cred eu, sa dam o mana de ajutor. Dupa puteri, ca sa nu saracim, dar sa o facem. Conturile si locurile unde putem contribui cu ceva pentru cei pe care i-am vazut la televizor le gasim usor. Numai sa vrem!

(Foto: "ZIARUL DE BACAU")

Noroc cu bunul Dumnezeu!

Presedintele Traian Basescu a spus, referindu-se la viiturile care au acoperit localitati din Moldova si Maramures, ca “lucrurile nu se rezolva cautind responsabili”. Afirmatia a facut-o alaltaieri, la Tamaseni, in judetul Neamt, si e una cu care sint intru totul de acord. Sint alte lucruri mai utile a fi facute acum, cind necazul apsa pe oameni.

Ar fi, insa, o premiera nationala ca, dupa ce ecourile inundatiilor se vor fi stins demult, chiar sa fie stabiliti, fara drept de apel, niste vinovati.

Unii presupun ca blamabili sint ucrainenii, care au dat drumul la baraje fara a ne anunta. Sau care ne-au comunicat debite mai mici decit cele pe care le-au deversat. Altii susura ca rusii au folosit o “arma meteorologica” pentru a aduce ploile care au produs inundatiile. De acuze nu fost feriti nici hidrologii nostri, care nu ar fi facut avertizarile la timp. Si invinuiri mai sint vehiculate…

Presedintele Traian Basescu, impins de umorul sau absolut… unic, a aruncat o parte din vina pe bunul Dumnezeu, care “a dat atita apa”. Si probabil ca la El se vor opri lucrurile.

Apel umanitar pentru ajutorarea sinistratilor

Ca urmare a inundatiilor care au afectat o parte din judetul Bacau, la nivelul Episcopiei Romanului a fost constituit un comitet de urgenta, in vederea analizarii situatiei existente si a gasirii solutiilor pentru depasirea acestor momente dificile. Totodata, Biroul de Presa al Episcopiei Romanului a remis un comunicat de presa: “Ca urmare a dezastrelor provocate în judetele Neamt si Bacau, membrii Centrului Eparhial, alaturi de preotii si credinciosii Episcopiei Romanului, sint alaturi de familiile celor afectati de furia apelor, participînd cu compasiune la suferinta lor.

În acelasi timp ne rugam Bunului Dumnezeu pentru ca alte nenorociri sa nu se mai abata asupra noastra si îi îndemnam pe crestini sa nu-si piarda nadejdea în fata necazurilor, avind încredintarea, ca si în anii trecuti, ca se vor gasi resurse umane si materiale, pentru depasirea acestor grele încercari.

Din încredintarea Preasfintitului Dr. Ioachim Bacauanul, în ziua de 29 iulie, la nivelul Episcopiei Romanului, a fost constituit un comitet de urgenta, al carui presedinte a fost desemnat pr. Gherasimescu Ioan, vicar administrativ al Episcopiei Romanului. Acest comit va analiza situatia existenta si gasirea solutilor necesare ajutorarii sinistratilor.

Cunoscînd spiritul de comuniune si dragoste crestina al românilor, dovedit cu prisosinta în situatiile grele provocate de inundatiile din anii trecuti, avem nadejdea ca si de aceasta data ne vom mobiliza cu totii pentru ajutorarea semenilor nostri aflati în grele încercari în aceasta parte a Moldovei.

În acest sens, pentru ajutorarea sinistratilor din zona Bacaului si Romanului, donatiile în bani se pot depune în urmatorul cont bancar RO02RNCB0198003318260001, deschis la BCR Roman. Pentru mai multe informatii puteti suna la secretariatul Centrului Eparhial Roman: 0233744683, sau la Biroul de Presa al Episcopiei Romanului - 0234541001″, se mai arata in comunicat.

(preot Constantin GHERASIM)

30 iulie 2008

“Asteptam sa vina apa!”

Astea sunt vorbele cu care mi-a raspuns, luni seara, un bun prieten din Saucesti. Nu astepta apa la robinet, ci viitura care se apropia de gospodaria familiei sale.

Ce poti sa-i spui unui om aflat in pragul unei atare nenorociri? Unui om care stie ca nu mai are ce face, in afara de a-si lua familia si a o urca in barca pusa la dispozitie de autoritati pentru a-si transporta sotia si copiii pe “un loc mai inalt”.

Filtrate prin sticla televizorului, imaginile tragediei iti dau fiori. Disperarea oamenilor te copleseste si te simti ca un nimic. Cand vorbesti, insa, cu cineva care iti spune cum priveste luciul de apa care se apropie de el cu fiecare minut ce trece chiar esti convins ca esti un nimic in fata fortelor naturii.

Ieri dimineata, pe la zece, prietenul meu se intorsese pe insula lui, dupa ce fusese sa faca aprovizionarea. Apa minerala, adusa acasa pe un “drum” pe care apa Siretului ii ajungea pana la piept. Cu voce alba, Vasia mi-a spus ca “peisajul e ca la mare”. Are si dovada: a facut poze. Apa mai avea, totusi, putin pana la prispa lui, iar asta il facea sa spere.

29 iulie 2008

Un secret bine pazit de NASA

Extraterestrii i-au contactat pe oameni, dar mai marii lumii ne-au ferit de a afla acest adevar. Afirmatia a fost facuta, zilele trecute, de dr. Edgar Mitchell, fost astronaut pe Apollo 14 si al saselea om care a pasit pe luna. El spune ca a stiut de vizitele alienilor pe Terra in perioada cat a lucrat la NASA.

O fi un sambure de adevar in cele sustinute de astronaut, dar o intamplare si mai stranie, petrecuta pe Luna, pare-se, in 1969, ne-a fost ascunsa inca de la primul pas facut de om pe “astrul noptii”

Coborand si ultima treapta a modulului lunar, Neil Armstrong ar fi vazut imprimate-n praful selenar urme ciudate. Acesta le-a urmat pana in gura unui crater, din a carui scobitura a aparut o aratare cu palariuta neagra si chimir. Creatura umanoida i-ar fi intins hotarata mana unui Armstrong uimit si s-ar fi prezentat: “Servus, io mi-s Ion!”. Astronautul, siderat, l-ar fi intrebat: “De unde esti tu, «Ion»?”, si, astfel, ar fi aflat ca tipul era de langa “Sibiu”. Privind iscoditor imprejur, Armstrong a vrut sa stie cu ce a venit “Ion”-ul pe luna. Iar acesta i-ar fi dezvaluit secretul dintr-o suflare: “Apai, cu branza am venit”.

Veridicitatea intamplarii este sustinuta si de un citat din lucrarea englezului John Heywood, “Proverbs”, scrisa la anul 1564, unde se spune ca “luna este alcatuita dintr-o branza verde”. În context, “verde” înseamna “nou”, pentru ca branzeturile proaspete sunt pline de gauri, asa cum este plin de cratere solul lunar.

25 iulie 2008

La Multi Ani!

Astazi e ziua unui prieten. Ma enerveaza sa scriu “astazi”, pentru ca textul asta l-am scris ieri. Atunci cind m-am gindit la ziua de astazi. Iar astazi nu o sa-mi mai placa ce am scris ieri, pentru ca astazi ma bat, evident, alte ginduri decat ieri.

La evenimente ca asta imi trec prin cap o gramada de ganduri. In primul rind, ma intreb de cati ani ne cunoastem, si-mi amintesc. Apoi, incerc sa determin ziua, momentul in sau din care am devenit prieteni, si nu simple cunostinte. Am o teorie proprie si subiectiva si despre acest fapt, care ma ajuta sa-mi amintesc si acel moment. Desi stiu ca clipa in care omul mi-a pasit in holul intimitatii a fost una pentru care s-a pregatit, si nu una care a venit din senin. Momentul ala, “declicul”, e pentru mine ca atunci cand deschizi o usa si privesti in doua case: a ta si a lui.

Multe vorbe mari s-au spus, se spun si se vor mai spune despre prietenie. Din nefericire, nu-s nici unul dintre marii ganditori care au filosofat pe tema data, ci doar prietenul prietenului meu.

La Multi Ani, prietenii mei!

P.S.: Azi, 26 iulie 2008, Mamutu implineste, inaintea mea - hodorogul! - 39 de veri pe care speram sa le racorim cu multe, foarte multe beri!



Aberatii europene

O norma a Uniunii Europene referitoare la calitatile legumelor si fructelor comercializate in piete duce la gunoi mii de tone de alimente. Un ciorchine de struguri mare si bogat in boabe iti fura ochii si da drumul la apa in gura. Ei bine, ciorchinele asta nu trebuie sa depaseasca in greutate un kilogram, pentru a nu fi interzis de la vinzare. E doar una dintre multele aberatii cu care ne bombardeaza Uniunea Europeana ca noi membri ai “marii familii”.

Printre altele, morcovii nu trebuie sa fie bifurcati, iar bananele trebuie sa aiba o lungime de minimum 14 centimetri. Bine ca fructului tropical ii este permis sa-si pastreze forma de semiluna. Pentru ca, mai putin norocosului castravete autohton ii este interzis accesul pe taraba daca are o curbura mai mare de un grad. Urmatoarea miscare inteligenta ar fi numararea boabelor de pe stiulete pentru ca bine la sanatate fac doar papusoii cu numar par de graunte.

Ma intreb cu ce imi poate atenta la sanatate un castravecior nitelus strimb sau o mindrete de ciorchine de struguri de peste un kilogram. Sintem invitati sa facem fite de “europeni”, in timp ce in tarile Lumii a Treia oamenii hapaie si muste, numai sa nu moara de foame.

22 iulie 2008

Stela Popescu are dreptate!



“Barbatilor le plac femeile plinute. (…) Sariti pe cozonac, sariti pe chiftelute!”, sunt versuri dintr-un scheci al Stelei Popescu pe care l-am auzit acum 15 - 20 de ani. Vioaia actrita lansa un indemn care desena un zambet sceptic pe fetele doamnelor si domnisoarelor. Cum sa fie asa, cand, se stie, barbatii nu-si mai dezlipesc ochii de pe imaginele cu fotomodele?

Si da-i, si lupta, ma cherie, cu kilogramele, in cautarea siluetei “snur”, fara… si fara… Si, cand colo, ce sa vezi? I-a pus naiba pe sociologii britanici sa faca un studiu privind dimensiunile corpului femeii perfecte. Informatia a aparut recent in revista “Fabulous” si a stirnit, sper, dezamagirea in rindul acelor lady care propavaduiesc liposuctia si infometarea.

Barbatii sunt innebuniti dupa femeile care au curbe generoase, jinduiesc la fotomodele si cedeaza “instant” in fata siluetelor plinute. Conform studiului, corpul feminin perfect este reprezentat de trei siluete absolut diferite. Prima masoara în piept 89 de centimetri, a doua, doar 81 cm, iar a treia are un “contur” de 99 de centimetri.

Fara a promova obezitatea, vestea buna data de cercetatori doamnelor aflate in lupta cu kilogramele este ca marea majoritate a barbatilor nu vor sa-si lase partenerele sa slabeasca.

Pacat ca misoginii astia de cercetatori nu ne ajuta sa aflam cate ceva si despre ce vor sa vada femeile la noi, barbatii. Poate ar trebui sa ne orientam dupa succesul baietilor de la Chippendales…

21 iulie 2008

Cine nu te fura, te fura

Pe principiul “iarna car si vara sanie”, ieri m-am apucat sa ma interesez cat m-ar costa o pereche de cauciucuri pentru lunile cu zapada. Primul lucru care mi-a dat prin cap a fost sa intru pe internet, sa vad cu cat pot cumpara “online” anvelopele dorite. Astfel, avantajul e ca pachetul iti vine acolo unde il comanzi si nu mai bati magazinele.

Am constatat ca site-urile specializate iti vin in intampinare cu toate detaliile despre cauciucurile pe care le au la vanzare. Fotografia anvelopei cu explicatii privind profilul acesteia, testele la care a fost supusa si rezultatele pe care le-a obtinut, ba chiar si adrese de service-uri auto din localitatea ta de domiciliu, unde poti sa faci schimbul vara-iarna - toate le gasesti pe site-uri. Si, nu in ultimul rand, preturile pentru fiecare model si tip, cu TVA si transport la adresa dorita incluse.

Toate bune, insa mi-a venit, asa, intr-o doara, sa ma uit si pe site-uri care presteaza aceleasi servicii in strainatate. Inca o data, m-am convins ca traim intr-o tara in care ne furam unii pe altii cat incape. Pe un site din Marea Britanie - una dintre tarile cele mai scumpe din lume - am gasit o oferta similiara - “geamana”, as putea spune - cu cea a dealer-ilor din Romania. Unde, ce sa vezi, aceleasi anvelope costau mai putin decat cele vandute de ai nostri “comersanti”.

Un exemplu: Michelin Alpin A3 165/70 R14 81T NEU, la “doar 242,10 lei” - in Romania; Michelin Alpin A3 165/70 R14 81T NEW - £ 47.70 (adica 214,8 lei, la cursul lira sterilna - leu de ieri). Diferenta: 27,3 lei, adica 7,64 de euroi sau 6,06 lire sterline in favoarea fiilor Albionului.

Concluzia: traim mai bine decat englezii! Sau suntem “doar” tratati drept “fraierii Europei”. Chiar de ai nostri.

19 iulie 2008

Blonda Lenuta si Miluta "Poc"/ fac cat zero, la un loc

Blonda care stie sa dea la iveala din manecuta biletele exerseaza acum o miscare noua: "smuls-aruncat de pedelisti (la ordin) din partid". I s-a facut rost si de un teren de joaca, aparent generos, respectiv organizatia municipala Constanta a unui partidulet. Pentru a fi luata in serios, duduia s-a pus fuga-fuguta pe treaba.

A infierat, a taiat si a spanzurat in randul celor pe care chiar ea i-a coordonat de la "centru", printre altii. E firesc sa te intrebi de ce nu si-a facut si o sanatoasa autocritica, asa cum era la moda inainte de '89. Probabil, pentru ca in anii aceia varsta nu a ajutat-o sa ajunga membru al conducerii pcr si nu se pricepe si la asta.

In ajutorul ei a sarit chiar seful-trompetica, taman de la Cluj. Care a subliniat, raspicat, dupa cum i-a dictat sforarul al mare, ca blonda are tot sprijinul conducerii de partid (si de stat).

Insa, nimic nu pare sa ii sperie pe contestatarii de la malul marii demisi de mandra parasutata de la Bucuresti. Nici ta-ra-ra-ul lui Miluta, nici scuturatul din cap al Lenutei. Ceea ce poate insemna ca "manuitorul de marionete" ramane, pe zi ce trece, cu din ce in ce mai putine sfori in mana.
Si povestea nu s-a terminat, inca.

“Incearca si cu o femeie!”, sloganul cu doi tati


Codruta Arvinte, candidatul Partidului Romania Mare la functia de presedinte al Consiliului Judetean Bacau, a beneficiat de cel mai mediatizat si comentat slogan de campanie din tara. “Deontologi” de la toate organizatiile mass media centrale au intors indemnul acesteia - “Incearca si cu o femeie!” - pe toate fetele, incercind sa-i dea de cap. Nastrusnica zicere a fost gindita de ex-jurnalistii bacauani Aurelian Chiscop si Victor Eugen Mihai - VEM.
Cei doi i-au prezentat candidatei o lista cu vreo 30 de variante, care nu o includeau pe cea devenita, ulterior, celebra. Dintre acestea, cinci au intrat in “finala”. Compilarea elementelor “cvintetului” a dat viata ideii cu “Incearca…”, pe care Codruta Arvinte a acceptat-o dupa o saptamina de dezbateri cu autorii si alti cunoscuti ai ei. “Stiam ca formula adoptata va naste mari controverse. Dar acesta era si scopul: sa fie comentata, sa se faca auzita si insusita. A urmat ceea ce era de asteptat. Sloganul a facut subiectul stirilor - a fost chiar deschidere la unele jurnale - la toate posturile de televiziune nationale: Pro tv, Antena 1, Realitatea tv, National etc. A fost dezbatut la TVR 1, “Divertis”, “Cronica circotasilor”, “Apropo tv”, Radio 21 - de Buzdugan si Morar - si in multe alte emisiuni”, isi aminteste Aurelian Chiscop.

Economie de 80.000 de euro

Codruta Arvinte a marturisit ca, din calculele sale, publicitatea aceasta ar fi costat-o o avere. “Cred ca mi-ar fi trebuit cel putin 80.000 de euro ca sa fiu bagata in seama de atitea posturi tv si radio, plus de presa scrisa”, spune Arvinte. Directorul de campanie al PSD, Miron Mitrea, a fost pe aceeasi lungime de unda cu candidata PRM. “Este cel mai inteligent slogan folosit de un candidat necunoscut, pe care l-am intilnit in toata viata mea de campanie”, a spus Mitrea.
Cei doi “tati” ai sloganului au carti de vizita remarcabile. Atit Aurelian Chiscop - fost redactor-sef adjunct al unei publicatii bacauane, cit si Victor Eugen Mihai - VEM, fost director de televiziune si un caricaturist apreciat la nivel national si international, au cistigat mai multe premii in cariera lor de jurnalisti. Acum, cei doi s-au asociat si desfasoara activitati de consiliere si promovare, pornind de la produse sau organizatii si pina la campanii electorale. Nu au vrut, insa, sa dezvaluie care le-a fost onorariul, dar au subliniat ca “nu sintem o echipa ieftina”.

18 iulie 2008

Ka-ching!

Credit pentru nevoi personale, credit pentru locuinta, card cu “descoperire”, ipoteca… ne atrag cum atrage mierea mustele. O ancheta realizata recent de Institutul National de Statistica arata ca doua gospodarii de romani din zece au accesat un imprumut de la o banca.

Una dintre concluziile studiului arata ca familiile cu venituri substantiale apeleaza la credite pentru a-si construi sau renova case. Familiile cu venituri mici - “normale”, in cazul Romaniei - apeleaza la banci pentru a-si cumpara bunuri de folosinta indelungata, pe care sa le poata achita in perioade mai indelungate de timp, in rate mici.

Situatia din tara noastra nu este una deosebita de cea din alte state ale Uniunii Europene. Bancile exista si prospera in orice stat din lumea larga. Problema este doar ca la noi dobinzile la imprumuturi sint mai mari ca in alte tari, iar leul nu are stabilitate.

A avea datorii nu e o conjunctura noua, aparuta in anii “democratiei”. O demonstreaza intelepciunea populara: “Cind iei un imprumut iti fata vaca, iar cind trebuie sa-l achiti iti moare un vitel”. Cheltuim, dintotdeauna, bani pe care nu-i avem. Ascultati-o pe Shania Twain, care-i cintareata, nu sociolog. Ka-ching!

Calaretul fara creier

Ilie Nastase spunea, intr-o emisiune tv, ca nu pricepe de ce in Romania e nevoie de permis eliberat de politie pentru a participa la trafic cu un vehicul cu motor mai mare de 49 de centimetri cubi. Dadea, campionul, exemple din tarile vest-europene, unde populatia este incurajata sa foloseasca scuterele pentru a se evita aglomerarea arterelor. In unele state, am aflat tot de la el, poti sa circuli cu “motoare” de pina la 125 de centimetri cubi fara a avea permis categoria “A”.

Emisiunea a fost difuzata zilele acestea, dar inclin sa cred ca a fost inregistrata mai demult. Intr-o vreme cind Ilie Nastase nu apucase, inca, sa-i intilneasca pe traseu pe “cavalerii fara platosa” ai strazilor noastre. Majoritatea dintre ei se baga printre masini, intorc, frineaza sau fac “acrobatie” cind ti-e lumea mai draga.

In Vest, o fi legal sa bintui cu motorul fara a da un examen in prealabil, dar cei de acolo o fac din spirit civic. Evita, astfel, inghesuiala, se deplaseaza mai usor, fac economie la carburant, protejeaza mediul. Recurg la mopede sau motociclete avind clar in minte de ce o fac.

La noi, unii, loviti de teribilism, nu poarta nici macar casca de protectie. Asta te face sa te intrebi de ce. O varianta ar fi ca n-are rost sa protejeze ce au mai prost.

Exodul

Mai avem nevoie de 22 de ani pentru a ne numara printre tarile “europene”. Acum, peste 40% dintre romani locuiesc in mediul rural, vreo zece la suta dintre adulti au studii superioare si jumatate dintre copii sint analfabeti. Strategia pentru Dezvoltare Durabila, conceputa de guvern, spune ca in 2030 lucrurile vor sta altfel, mai bine.

Analistul Silviu Brucan - Dumnezeu sa-l odihneasca! - spunea, la inceputul anilor ‘90, ca Romaniei ii trebuie 20 de ani sa devina “europeana”. Am sarit ca ars si m-am inregimentat in rindul celor dispusi sa-l contrazica. Acum, imi musc limba.

Am, totusi, o singura si mare satisfactie: previziunea lui s-a dovedit a fi totalmente eronata! Si in urmatorii doi ani nu este nici o sansa ca lucrurile sa se intoarca in favoarea sa. Multumita celor care ne-au condus destinele, Silviu Brucan a picat in capcana unei asa zise “erori logice”.

De la data cind a facut afirmatia s-au scurs 18 ani. Adunindu-i aici pe cei 22 pe care ii presupune strategia guvernamentala, ajungem la rotunda suma de 40. De ani. Atit cit i-a purtat Moise pe evrei prin desert pentru a uita credinta, traditiile si obiceiurile egiptene. Si mentalitatea de sclavi. Numai ca noi, dupa ‘89, am avut parte de cite un “Moise” la fiecare patru ani (ma rog, de Ion Iliescu de trei ori), iar la anul vom mai adauga unul celor trei de pina acum. Fie ca asta sa nu vicieze rezultatele.

11 iulie 2008

Cu omul de otel, la cules de musetel

Politisti comunitari si inspectori sanitar-veterinari au descins in forta, ieri, intr-una dintre pietele din Capitala. S-au imprastiat printre tarabe si s-au pravalit, napraznici, in circa unor babe care vindeau menta si caise fara a avea autorizatie.

Pe una dintre ele a cazut napasta. Un agent pe care nici rugamintile, nici amenintarile cu lesinul si puseul de tensiune n-au reusit sa-l induplece. Baba "traficanta" facea pasi si piruete printre masini si tarabe, voinicul in uniforma tinea aproape de ea. N-a slabit-o nici cind trecatorii au prins sa-l huiduie, indemnindu-l sa se ia de cei care au vile si masini straine.

Asta cu masinile straine imi aminteste niste chestii care se intimpla pe aici, pe la noi. Cind agentii nostri locali vad vreun gipan sau vreo "libuzina" oprite aiurea in trafic isi intorc cozorocul in alta parte. Fie ii bazaie vreo musca verde, fie au probleme cu antena-satelit de la
scuterele cu care au fost inzestrati.

Revenind, cel mai mult la "aghentul" bucurestean mi-a placut ca si-a facut datoria fara ezitare. A identificat baba dupa nume si-i va trimite amenda acasa. De oameni ca asta avem nevoie pentru ca lucrurile sa mearga in tara asta: multi, dar fermi.

10 iulie 2008

Cainele de paza al stapanilor democratiei

In Babilon si Egipt se intocmeau, inca din antichitate, cronici care consemnau evenimentele. Documente similare s-a descoperit ca erau realizate, in secolul II i.Ch., in China condusa de dinastia Han - se numeau "ti bao" sau "ti pao". Tot aici se inscriu si "afisele" evreiesti si
"efemeridele" grecesti.

"Acta diurna" era "gazeta" care, emisa de guvernanti, aducea vesti romanilor, in timpul Republicii. Se spune ca primul care a exploatat din plin avantajele emiterii "Acta diurna" a fost insusi Cezar. Anticul "buletin informativ" era supus cenzurii de catre "putere", care "filtra"
informatiile ce urmau sa ajunga la cetatenii din Roma si din toate colturile Imperiului (existau "difuzori" care multiplicau si vindeau dincolo de portile cetatii "Acta diurna"). Toate astea le-am regasit intr- un studiu patronat de Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (Introducere in istoria presei; Relatia presa - literatura în cultura romaneasca, de conf. univ. dr. Arié Grunberg-Matache si asist. univ. drd. Valeriu Frunzaru).

Aceasta ( foarte scurta) trecere prin istoria presei ne conduce catre o concluzie fezabila: presa nu a fost libera nicicand. Ea fost creata de cei puternici pentru a transmite maselor informatii cu ajutorul carora sa le poata stapani, manipula. De aceea, devoratorii de mass media au simpatii si antipatii in privinta ziarelor (televiziunior, posturilor de radio): un ziar bun este acela in care citesti ceea ce vrei sa citesti.

Important nu este ca mass media are stapani. Important este de stiut cit de permeabili sunt acei stapani la onestitate.

07 iulie 2008

O intrebare cu peste 5 miliarde de raspunsuri

Ne nastem si traim un anumit numar de ani. Cand sarbatorim o zi de nastere ce ne bucura sau, dupa caz, ne intristeaza? Faptul ca am mai trait un an sau gandul ca suntem cu un an mai aproape de moarte?

Suntem impregnati de ritmul Pamantului. In fapt, fiecare an din viata noastra inseamna ca am avut ocazia sa mai dam o tura in jurul Soarelui.

Aniversarea unei zile de nastere este, cred eu, comparabila cu bucuria unui alergator pe pista de atletism care constientizeaza ca a mai incheiat o tura dintre cele "n" pe care le are de parcurs. Dar, oare, la finalul cursei, aidoma atletului, vom avea sansa de a ne simti impliniti incheind-o? Unii dintre noi se "califica" pentru maraton, iar altii participa doar la curse scurte, de "viteza".

Anii traiti nu ne spun mare lucru despre un om. Unii risipesc vieti matusalemice, in vreme ce altii schimba o lume in ani putini.

Credinta mea este ca, intotdeauna, calitatea este cea care conteaza si nimic altceva. Gandul asta imi isca o alta intrebare: ce inseamna o "viata de calitate"? Fiecare dintre noi are propriul raspuns.

UE nu are dascali xenofobi!

Consiliul Europei a constatat ca elevii din familii de imigranti trag in jos invatamintul din tarile comunitare in care s-au stabilit. Drept urmare, de curind, CE a elaborat o Carte Verde a educatiei ale carei prevederi, odata adoptata, vor fi aplicate in interiorul Uniunii Europene.

Printre copiii "problema" se numara, inevitabil, si cei ai rom=nilor care au luat calea Occidentului dupa 1989, dar ai caror urmasi s-au nascut acolo unde, cindva, era"acasa". "Ai nostri", la fel ca ai ucrainenilor, albanezilor, bulgarilor, maghrebienilor etc, sint - vezi, Doamne! - mai
prosti decit "ai lor", autohtonii.

S-au calculat procentele de elevi proveniti din parinti imigranti si s-a determinat ca numarul acestora creste de la an la an. In unele tari, cum ar fi Spania, Italia ori Belgia, s-au luat sau se vor lua foarte curind masuri pentru a le netezi calea "stranierilor" catre invatatura. Altfel, se presupune si cred asta, vom avea o noua generatie de infractori
europeni.

Problema, cum spuneam, este ca "veneticii", fapt incontestabil, zic expertii Consiliului Europei citind statisticile, au performante scolare mai proaste decit colegii lor indigeni si asta-i indeparteaza de scoala. In folosul lor, urmeaza sa se faca de catre UE eforturi substantiale
sustinute de investitii pe masura.

Asta imi aduce in minte problema "antica" a astronautilor sovietici si americani: cu ce sa luam notite in spatiul cosmic? Americanii au investit milioane de dolari si au inventat un pix care scria in orice mediu, inclusiv in imponderabilitate. Rusii si-au luat in cosmos un creion.

Care-i asemanarea?! Decit sa investeasca miliarde in reformarea unui sistem de invatamint, specialistii UE mai bine i-ar lua de urechi pe profesorii care-i discrimineaza pe elevi. Si abia apoi sa treaca la masuri care impun cheltuieli. Cred ca ar face o economie...

06 iulie 2008

Am sfintit buburuza, la manastirea Bistrita, din Neamt!


Azi am mers pana in judetul Neamt, la Manastirea Bistrita. Am dus buburuza sub zidurile lacasului si un preot-calugar a tinut slujba de sfintire a masinii. N-am stiut ca este o slujba si pentru asa ceva, dar acum sunt lamurit: exista! A fost bine si frumos.

Impreuna cu mine si Sunita au mai fost si soacra-mea, si Marci, prietena noastra. Ea, adica Marci (copilot), stia ce si cum pe la manastire. Am trecut si pe sub icoana facatoare de minuni. Asta dupa ce am stat la o coada de vreo 90 de oameni.
La intoarcere ne-am oprit si am mancat la pensiunea Belvedere, de pe drumul Piatra Neamt - Bicaz. Papa bun si preturi ok.

Am ajuns acasa la ora 18.00, plecati fiind de la ora 10,45. Mi-a murit motoru de cel putin cinci ori la stopuri si era sa intu si intr-un tip care traversa strada in fuga. In rest, multi nenorociti pe sosele.

Si, sa nu uit, feriti-va de "italieni"! Au inceput sa se inmulteasca. A fost super!

05 iulie 2008

De ieri suntem soferi cu masina "aproape" proprietate


Asta-i buburuza noastra - VW Polo Happy, 1,2, de care suntem tare mandri si cu care ne dorim sa facem kilometri fara sa avem evenimente. E "aproape" proprietate ca-i luata in leasing si mai tre' sa treaca niste ani pana cand..., dar noi sa fim sanatosi!

04 iulie 2008

Electoratul i-a slabit ventilul lui Basescu

Presedintele Traian Basescu a dat, zilele acestea, un nou semnal clar ca PD-L - partidul definit de analisti drept "prezidential" - este pe un trend descendent. Concluzia se desprinde din intentia acestuia de a numi, dupa alegerile generale, un premier democrat-liberal, indiferent
de scorul partidului `n alegeri, si formarea unui guvern minoritar.

Anul trecut, in preajma referendumului pentru suspendarea presedintelui, democratii erau cotati in sondaje cu 40-45 la suta din voturile electoratului. Scor incurajator, care le-ar fi asigurat o majoritate confortabila pentru a guverna singuri din toamna.

Incet-incet, lucrurile s-au schimbat, dar nu au luat o turnura imbucuratoare pentru protejatii presedintelui. Chiar si dupa infuzia de "capital" produsa in urma fuziunii PLD - PD, din care a rezultat PD-L.

In mod neasteptat pentru cei care au ingropat PNT-CD, PNL nu a vrut sa-si dea duhul, ba chiar a facut scor la alegerile locale si are acum o pozitie confortabila pe esichierul politicii (in Bacau, rezultatul a fost unul zdrobitor in favoarea partidului premierului Tariceanu, un umar pe
care presedintele s-a sprijinit temeinic pe drumul catre Cotroceni). Iar infringerea lui Vasile Blaga in lupta pentru Capitala i-a dezumflat si mai mult pe Basescu&Co. Nici pesedistii nu au iesit atat de jumuliti pe cat preconizau vocile pro PD-L.

Pentru moment, Traian Basescu si PD-L sint "nitel in criza", cam tot asa cum o femeie poate fi doar "putin insarcinata". Au cel mai bun rezultat electoral la alegeri din istoria lor ca partid, dar nu e cel la care au visat. Situatie in care presedintele, desi ar vrea, nu mai are ultimul si cel mai greu cuvant de spus. Pe scena politica e agitatie mare, iar jocurile sunt departe de a fi facute. Nume noi se fac auzite...